Biserica ortodoxa - Scurt istoric 2008

Biserica a fost întemeiată de Mântuitorul Hristos pentru a-i uni pe oameni în vederea dobândirii vieţii veşnice şi de aceea ea se află mereu în prim-planul vieţii unei comunităţi, dinamizând evoluţia spirituală şi socială a acesteia. Românii bănăţeni au fost supuşi timp de sute de ani unui amplu proces de germanizare, însă, în ciuda acestor încercări, ei au reuşit să-şi păstreze identitatea. Biserica Ortodoxă a fost, de-a lungul vremii, un bastion al luptei pentru păstrarea identităţii naţionale, lucru oglindit şi în evoluţia comunităţii din Giarmata Vii. Prima atestare a acestei localităţi o avem în anul 1806, dar românii ortodocşi nu au avut un lăcaş de rugăciune până în anul 1925.
În acel an este construită prima şcoală românească, în cadrul căreia se va amenaja un mic paraclis cu hramul ,,Botezul Domnului”. Primul preot care a oficiat aici slujbe religioase a fost părintele Virgil Popovici, din Ghiroda, el slujind timp de cinci ani, periodic, şi în paraclisul din Giarmata Vii. În 1930 este transferat, la cerere, din comuna Beregsăul Mare, învăţătorul Filip Doboş, care, având studii teologice, este numit, începând cu 16 noiembrie 1930, ca preot paroh în Giarmata Vii. Începând cu această dată, localitatea încetează a mai fi filie a parohiei Ghiroda, devenind parohie de sine stătătoare.
Păstorind o perioadă destul de îndelungată, aproximativ 19 ani, de numele preotului Filip Doboş se leagă cele mai importante realizări pe plan pastoral, administrativ şi gospodăresc. Imediat după ce a fost instalat, consiliul parohial hotărăşte să se înceapă demersurile pentru zidirea bisericii. Deosebit de importantă a fost alegerea locului pe care urma să fie ridicată biserica. Întrucât la acea dată în localitate erau numai două străzi, s-a hotărât ca biserica să fie construită între ele, alături de şcoală, adică în mijlocul satului. Alegerea s-a dovedit mai târziu foarte inspirată, deoarece în jurul acestei locaţii se vor dezvolta instituţiile reprezentative ale satului. Planul de construcţie a bisericii a fost realizat de arhitectul Ştefan Toth, din Timişoara.
Cu ajutorul Primăriei Giarmata şi în special al notarului Iosif Albu, s-au făcut colecte în comună pentru ca demararea lucrărilor să fie osibilă. De remarcat este şi faptul că la lucrările de construcţie au participat atât românii, cât şi nemţii din localitate şi chiar din comuna Giarmata.
În vara anului 1938, preotul Filip Doboş a iniţiat lucrările de construire a bisericii. În urma licitaţiei organizate, consiliul parohial decide ca lucrările să fie efectuate de Anton Schmelrer şi Iosif Seibert, din Giarmata. Pentru acoperirea cu tablă a turnului a fost angajat tinichigiul Iacob Schwab, din Timişoara, care a confecţionat şi crucile de pe turlă şi acoperiş. În 28 ianuarie 1939 are loc recepţionarea lucrărilor, în urma raportului făcut de arhitectul Ştefan Toth, din care rezulta că lucrările au fost efectuate în bune condiţii şi că ele corespund planului iniţial. Astfel, prima etapă a zidirii bisericii era încheiată, sfântul lăcaş de cult fiind zidit în roşu şi acoperit. După înălţarea bisericii au fost instalate în turn cele două clopote, care la început au fost aşezate pe un stativ în cimitir, iar după amenajarea paraclisului au fost montate în curtea şcolii. Cele două clopote au fost turnate la firma Novotny din Timişoara.
După instaurarea regimului comunist, a fost interzisă oficierea slujbelor religioase în paraclisul din incinta şcolii. Venirea preotului Arsenie Golumba a coincis cu reînceperea lucrărilor la biserică, pentru a putea fi dată în folosinţă. Acesta reuşeşte să aducă şi să instaleze iconostasul de la fosta capelă a liceului de fete „Carmen Sylva” din Timişoara. Odată cu venirea preotului Teodor Pliţcu, în anul 1953, se bate scândura pe boltă, se pun uşile şi ferestrele din lemn.
Începând din acest an, toate slujbele se vor ţine în sfânta biserică, credincioşii din Giarmata Vii văzându-şi dorinţa împlinită după cincisprezece ani de la zidirea sfântului lăcaş. În anul 1963 este numit ca paroh în Giarmata Vii preotul Gheorghe Zorlenţan, dar parohia nu putea supravieţui singură financiar, astfel că din data de 5 ianuarie 1963 s-a aprobat contopirea localităţilor Dumbrăviţa şi Giarmata Vii într-o singură parohie. Prin strădania preotului Gheorghe Zorlenţan, în anul 1964 s-a făcut electrificareaşi tencuirea interioară a bisericii. La 25 octombrie 1964 este săvârşită slujba de binecuvântare a bisericii de preotul Gheorghe Cotoşman, vicarul administrativ al Arhiepiscopiei Timişoarei. Cu această ocazie, a fost ales hramul bisericii: „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”. Lucrările de finisare se încheie în anul 1967 prin tencuirea exterioară a bisericii. În acelaşi an, în 8 octombrie, Înalt Prea Sfinţitul Părinte Mitropolit Dr. Nicolae Corneanu efectuează prima vizită canonică din istoria parohiei Giarmata Vii, săvârşind slujba de sfinţire a bisericii. Tot cu această ocazie este schimbat şi hramul bisericii din „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” în „Naşterea Maicii Domnului”, hram care este păstrat şi astăzi. Prin venirea preotului Ilie Stoca, parohia cunoaşte o revigorare deosebită; redevine de sine stătătoare în anul 1975, se realizează pictarea sfântului lăcaş în anul 1979 şi pardosirea cu marmură de Ruşchiţa în anul 1980.
O nouă etapă în devenirea parohiei începe cu venirea părintelui Vasile D. Suciu, în anul 1993. Astfel, în 1994 se realizează renovarea exterioară, urmată de binecuvântarea bisericii de către Înalt Prea Sfinţia Sa Dr. Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului. Problema casei parohiale devine de acum o prioritate pentru parohie, lucrările fiind demarate în 1996 şi finalizate în anul 2001, când are loc sfinţirea casei parohiale de către Prea Sfinţitul Episcop-vicar Lucian Lugojanul.
În anii 2003-2004 sunt refăcute pictura din pronaos şi tinda exterioară şi sunt realizate picturile de pe frontonul tindei, cele ale apostolilor Petru şi Pavel de pe peretele frontal al bisericii şi icoana Sfintei Treimi pe frontispiciul faţadei bisericii. Lucrările de restaurare s-au încheiet cu refacerea turlei, a acoperişului bisericii şi placarea scărilor şi a soclului cu marmură între anii 2005-2008.Biserica ortodoxă din Giarmata Vii seînscrie ca arhitectură în stilul barocului provincial, predominant în această zonă.
Clădirea este monumentală, dar bine proporţionată. Este construită din cărămidă arsă, inclusiv fundaţia. În elevaţie, exteriorul este tencuit şi stropit în praf de marmură. Lăcaşul are o lungime de 22,85 m, o lăţime de 8,80 m şi o înălţime de 27,90 m şi este înconjurat, la bază, de un
soclu puţin profilat. Corpul clădirii prezintă, pe lateral, două abside, prima în dreptul pronaosului, iar a doua reprezintă braţele crucii înscrise în planul bisericii. Deasupra absidelor de la pronaos se înalţă un frontal dreptunghiular, iar deasupra celorlalte abside laterale se înalţă câte un fronton semicircular. La un metru sub cornişă, biserica este înconjurată, începând de la baza turnului, de o friză decorată cu medalioane semicirculare. Cornişa înconjoară întreaga biserică, împodobind şi cele două frontoane semicirculare. Cele mai elegante forme şi trăsături sunt situate pe faţada vestică, deasupra portalului înălţându-se turnul care formează un tot organic cu biserica.
Pictura este realizată în tehnica frescă, respectând canoanele bizantine, de un colectiv de 18 pictori sub conducerea profesorului emerit Iosif Vassu, din Bucureşti. Demn de remarcat este omogenitatea şi unitatea picturii, în ciuda numărului mare de pictori ce au realizat această lucrare. În anul 2007, prin contribuţia familiei Viorel şi Emilia Bărbulescu, s-a realizat un iconostas monumental de către sculptorul Dan Pintilie, din Bacău, înfrumuseţat cu pictură de maestrul Ioan Sulea Gorj, din Timişoara.
Parohia desfăşoară şi o intensă activitate culturală, materializată prin apariţia periodicului Vatră nouă, cu suplimentul Iconostas. Sub egida parohiei au fost tipărite mai multe lucrări, dintre care amintim: Carte de rugăciuni, Buchet de acatiste şi Monografia localităţii Giarmata Vii
– Überland. Tineretul se implică în activitatea cultural-misionară a bisericii prin intermediul corului reînfiinţat în anul 2004.
Preoţii care s-au ostenit de-a lungul timpului în parohia noastră, slujind lui Dumnezeu şi oamenilor, au fost: Virgil Popovici (1909-1929), Filip Doboş (1930-1949), Titus Popa (1949-1951), Arsenie Golumba (1951-1953), Teodor Pliţcu (1953-1962), Gheorghe Zorlenţan (1963-1971), Eugen Tămâş (1971-1974), Ilie Stoca (1974-1984), Alexandru Pârtioc (1984-1993), Vasile D. Suciu (din 1993).
Biserica Ortodoxă, 1967
Biserica Ortodoxă, 1967
Preotul Filip Doboş în mijlocul enoriaşilor la aducerea clopoţeilor bisericii, 1939
Preotul Filip Doboş în mijlocul enoriaşilor la aducerea clopoţeilor bisericii, 1939
Preotul Filip Doboş 1930-1949
Preotul Filip Doboş 1930-1949
Sfânta Treime - frescă naos
Sfânta Treime - frescă naos
Preotul Vasile D. Suciu împreună cu membrii Consiliului Parohial, aprilie 2008
Preotul Vasile D. Suciu împreună cu membrii Consiliului Parohial, aprilie 2008
Preotul Gheorghe Zorlenţan în mijlocul enoriaşilor, 1964
Preotul Gheorghe Zorlenţan în mijlocul enoriaşilor, 1964
IPSS Dr. Nicolae Corneanu la sfinţirea Bisericii,
IPSS Dr. Nicolae Corneanu la sfinţirea Bisericii,
Preotul Ilie Stoca 1974-1984
Preotul Ilie Stoca 1974-1984
Reparaţia capitală a Bisericii, 1994
Reparaţia capitală a Bisericii, 1994
Pogorârea Duhului Sfânt, icoană prăznicar
Pogorârea Duhului Sfânt, icoană prăznicar
IPSS Dr. Nicolae Corneanu la binecuvântarea Bisericii, 4 septembrie 1994
IPSS Dr. Nicolae Corneanu la binecuvântarea Bisericii, 4 septembrie 1994
PSS Lucian Lugojanul la sfinţirea casei parohiale, 9 septembrie 2001
PSS Lucian Lugojanul la sfinţirea casei parohiale, 9 septembrie 2001
PSS Paisie Lugojanul la sărbătorirea bicentenarului localităţii, 14 mai 2006
PSS Paisie Lugojanul la sărbătorirea bicentenarului localităţii, 14 mai 2006
PSS Paisie Lugojanul la acordarea distincţiei de Iconom Stavrofor preotului Vasile D. Suciu, 17 septembrie 2006
PSS Paisie Lugojanul la acordarea distincţiei de Iconom Stavrofor preotului Vasile D. Suciu, 17 septembrie 2006
Naşii Bisericii: Familia Lăzureanu (2006), familia Bărbulescu (2007)
Naşii Bisericii: Familia Lăzureanu (2006), familia Bărbulescu (2007)
Biserica şi casa parohială, aprilie 2008
Biserica şi casa parohială, aprilie 2008
Pictură interioară, frescă, mai-iunie 1979
Pictură interioară, frescă, mai-iunie 1979
Sfânta Liturghie, 6 aprilie 2008
Sfânta Liturghie, 6 aprilie 2008
Maica Domnului cu pruncul în braţe, icoană realizată de Ioan Sulea Gorj
Maica Domnului cu pruncul în braţe, icoană realizată de Ioan Sulea Gorj
Corul Bisericii, aprilie 2008
Corul Bisericii, aprilie 2008
Nicoleta Spătar - Bicentenar 2006 (compoziţie grafică)
Nicoleta Spătar - Bicentenar 2006 (compoziţie grafică)

inapoi | top

Oct 2017 Noiembrie 2017 Dec 2017
D L Ma Mi J V S
     
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
   
evenimente din viata satului...
evenimente religioase...
Acasa | Evenimente | Locatia | Primarie | Politie | Scoala | Gradinita | Biserica | Oficiu Postal | Dispensar


Giarmata Vii, Judet Timis, Romania, E-mail: info@giarmatavii.ro
© Copyright Giarmata Vii. Toate drepturile rezervate.

Acest site a fost realizat de Biserica Ortodoxa Giarmata Vii Überland.