Monografie Giarmata Vii Uberland / Concluzii

Concluzii

Scopul acestei lucrări a fost acela de a realiza o trecere în revistă a principalelor evenimente care au marcat istoria comunităţii din Giarmata-Vii. Absenţa unor documente oficiale care să surprindă anumite aspecte din viaţa comunităţii, a făcut dificilă redarea precisă a anumitor perioade din istoria localităţii. Au fost arătate cauzele care au dinamizat progresul localităţii, evidenţiind faptul că evoluţia acesteia a fost condiţionată de factorii economici, politici, sociali şi nu în ultimul rând culturali dintr-o anumită perioadă.
Pornind de la prezentarea aspectelor fizico-geografice specifice localităţii, am demonstrat că ea oferă condiţii prielnice dezvoltării vieţii socioeconomice. Istoria satului ne arată că apartenenţa de comuna Giarmata nu a fost un impediment pentru ca Giarmata Vii să aibă o evoluţie proprie. Deşi în mod nejustificat localitatea era socotită un simplu cătun, timpul a demonstrat că aşezarea a avut o existenţă independentă, locuitorii fiind interesaţi de fructificarea avantajului de a se afla la doar 5Km de Timişoara. Faptul acesta a fost confirmat şi de autorităţile locale, care au recunoscut că aşezarea îndeplinea condiţiile necesare autoadministrării.
Urmărind istoricul localităţii, am arătat că satul a cunoscut mai multe etape succesive de dezvoltare. Dacă până în anul 1925 populaţia română nu avea nici o instituţie proprie, după acest an, datorită creşterii numerice, se reuşeşte rezolvarea problemelor stringente, odată cu zidirea şcolii şi cu amenajarea primului paraclis în incinta acesteia. Ponderea populaţiei române este evidenţiată şi de demersurile din anul 1948 când în fruntea celor care doreau dezlipirea de comuna Giarmata se aflau numai români. La mijlocul secolului trecut are loc modificarea structurii etnice, în sensul că procentual populaţia germană scade, în timp ce populaţia de origine română devine majoritară. Dar cea mai radicală creştere a numărului populaţiei are loc în anii ’70-’80 când, prin stabilirea a numeroase familii provenite din Ardeal, localitatea cunoaşte o dezvoltare fără precedent. Acest lucru a fost evidenţiat atât de explozia demografgică din aceşti ani, precum şi de creşterea spectaculoasă a numărului copiilor care au urmat cursurile şcolii din localitate.
Biserica a demonstrat capacitatea de a mobiliza întreaga comunitate în vederea realizării obiectivelor de interes comun. În ciuda diferenţelor de ordin etnic şi confesional, la construirea bisericii au participat atât românii ortodocşi cât şi germanii şi maghiarii romano-catolici. Un rol important l-a avutşi administaţia locală, care prin bunăvoinţa notarului Albu Iosif, de la primăria din Giarmata, a alocat sumele necesare zidirii bisericii, dovedind că se poate realiza o strânsă colaborare între cele două localităţi. Nu de puţine ori, slujitorii altarului s-au aflat în fruntea celor care doreau să înainteze doleanţele localnicilor autorităţilor locale şi judeţene, dovedind că Biserica este o instituţie care nu rămâne insensibilă la problemele credincioşilor, indiferent de ce natură au fost acestea. Perioada comunistă a influenţat negativ viaţa bisericii, astfel că finalizarea lucrărilor la biserică a putut fi posibilă numai datorită devotamentului unor slujitori ai altarului care au reuşit să mobilizeze comunitatea. Căderea regimului comunist a însemnat un reviriment pentru viaţa spirituală a comunităţii. Progresele înregistrate au fost evidenţiate şi prin cele patru vizite canonice întreprinse de ierarhii locului. În timpul construirii bisericii, preotul Doboş Filip a fost întrebat de credincioşi de ce construieşte o biserică atât de mare, întrucât la acea dată locuiau în Giarmata Vii numai aproximativ 50 de familii ortodoxe. Răspunsul acestuia a fost poate puţin exagerat în vizunea unora, spunând că nu va trece mult timp şi biserica va fi neîncăpătoare. Timpul însă a demonstrat că preotul Doboş Filip nu s-a înşelat, astfel că în prezent biserica este neîncăpătoare, dovedind şi în felul acesta schimbările care au avut loc în Giarmata Vii.
Putem afirma pe bună dreptate că localitatea a fost şi este un model de interculturalitate şi de toleranţă etnică. Indiferent care a fost raportul etnic, locuitorii au fost mereu uniţi şi au trăit în bună înţelegere împrumutând obiceiuri unii de la alţii, participând împreună la sărbătorile spirituale şi culturalartistice organizate aici. Deşi locuitorii de origine germană s-au întors în ţara de origine, între aceştia şi familiile de români din sat s-a păstrat o strânsă colaborare, astfel că mulţi vin în timpul concediilor în satul natal, pentru a-şi vizita locurile în care au copilărit şi a-şi revedea prietenii, vecinii şi cunoscuţii. Chiar dacă cei reîntorşi în Germania nu s-au stabilit în aceeaşi zonă, s-a păstrat o legătură vie între cei ce au locuit aici, astfel că marea familie a locuitorilor din Giarmata Vii, deşi a fost ruptă în două de vitregiile vremii, a rămas şi, spunem noi, că va rămâne cu siguranţă unită indiferent în ce colţ al lumii ar trăi.
Zilele satului Giarmata Vii- Überland, 2005
Zilele satului Giarmata Vii- Überland, 2005

inapoi | top

Oct 2017 Noiembrie 2017 Dec 2017
D L Ma Mi J V S
     
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
   
evenimente din viata satului...
evenimente religioase...
Acasa | Evenimente | Locatia | Primarie | Politie | Scoala | Gradinita | Biserica | Oficiu Postal | Dispensar


Giarmata Vii, Judet Timis, Romania, E-mail: info@giarmatavii.ro
© Copyright Giarmata Vii. Toate drepturile rezervate.

Acest site a fost realizat de Biserica Ortodoxa Giarmata Vii Überland.