Monografie Giarmata Vii Uberland / Etnografie si folclor

Portul popular

Apropierea de Timişoara a făcut ca obiceiurile şi modul de viaţă tradiţionale să fie mult influenţate de civilizaţia urbană. De aceea, încă dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial oamenii renunţă la îmbrăcămintea populară în favoarea celei orăşeneşti, menţinându-se doar unele influenţe germane.
Portul tradiţional pentru românii din aceste locuri era compus, pentru bărbaţi, din izmene lungi albe şi largi, ţesute din pânză şi cămăşi lungi până la genunchi sau mai jos de genunchi. Peste cămaşă se purta o praşchie de piele având forma unei curele mai late, în care se purtau banii sau alte obiecte mărunte. Peste cămaşă se purta o haină fără mâneci numită laibăr sau chintuş cusut cu diferite mărgele. În picioare aveau obiele de lână confecţionate până sus la genunchi şi opinci cu curele. De la începutul primăverii şi până toamna se purtau atât de către bărbaţi cât şi de către femei papuci de lână cu cauciuc pe talpă. Iarna se purtau cojoace lungi din piele de oaie (bunzi) sau scurte tot din piele de oaie (burdice), iar pe cap purtau căciuli din piele de oaie ţurcană sau ţigae. Bărbaţii purtau iarna pantaloni din lână numiţi cioareci.
Femeile purtau poale lungi din pânză albă cusute în partea de jos cu aţă colorată în forme geometrice. De asemenea, purtau ciorapi groşi de lână, iar peste poale aveau două cotrânţe care erau negre la femeile bătrâne, iar la cele tinere erau de culoare roşiatică şi cusute cu diverse forme. Pentru sărbători, tinerele aveau cotrânţe împodobite cu elemente deosebite. Capul era acoperit cu o cârpă (năframă) care era neagră la femeile bătrâne şi în culori diferite la cele tinere.
Portul tradiţional şvăbesc cuprinde o gamă bogată de vestimentaţii care se deosebesc nu numai de la localitate la localitate, ci depinde şi de ocazia la care se poartă. Aşa se deosebesc porturile purtate în zilele obişnuite de cele purtate duminica şi în sărbători, cele pentru copii, femei, bătrâni şi cele purtate la rugă etc.
Portul festiv al fetelor era folosit doar în timpul rugii şi la Balul portului; consta dintr-o cămaşă cu mânecă scurtă, vestă, juponul de jos, „Hansel”-ul, juponul de jos şi de sus, fustă, şorţ, batic cu broşă. Pregătirea portului necesita mult timp, muncă şi îndemânare, îmbrăcatul fiind aproape o ceremonie.
Cămaşa era din Chiffon alb, şi pe piept avea o parte brodată sau ochiuri, la fel era şi decolteul. Jupoanele, din acelaşi material, erau destul de largi şi se îndoiau în multe pliuri mici. Pentru aceasta trebuia să fie scrobite bine. Plierea necesita mult timp şi era dificilă. La fel se proceda cu fusta superioară, care era dintr-un material uşor şi transparent. Vesta era din catifea neagră. Peste se punea baticul, care de cele mai multe ori era din mătase deschisa la culoare, brodată cu modele de flori şi pe margini avea ciucuri. Baticul era triunghiular, fiind pus peste umeri şi se încrucişa peste piept, se trecea pe sub braţe până pe spate şi acolo se lega. Fetele purtau o coadă împletită, care eraprinsă cu un piaptăn decorativ de care era ataşat o panglică de catifea.
Bărbaţii purtau pantaloni strâmţi cu cizme, cămaşă albă şi peste ea o vestă din acelaşi material ca şi pantalonul şi care se putea încheia cu nasturi până la gât. Vesta avea de obicei nasturi argintii. Pălăria era decorată cu flori din ceară şi cu o panglică lungă colorată.
Această îmbrăcăminte tradiţională dispare din al doilea deceniu al secolului XX, rămânând doar unele elemente cum ar fi: spenterul nemţesc purtat atât de bărbaţi cât şi de femei şi papucii de lână.
Port tradiţional romānesc, 1914
Port tradiţional romānesc, 1914
Port nemţesc de duminică
Port nemţesc de duminică
Port tradiţional la sărbătoarea portului din anul 1976
Port tradiţional la sărbătoarea portului din anul 1976

inapoi | top

Nov 2017 Decembrie 2017 Jan 2018
D L Ma Mi J V S
         
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
           
evenimente din viata satului...
evenimente religioase...
Acasa | Evenimente | Locatia | Primarie | Politie | Scoala | Gradinita | Biserica | Oficiu Postal | Dispensar


Giarmata Vii, Judet Timis, Romania, E-mail: info@giarmatavii.ro
© Copyright Giarmata Vii. Toate drepturile rezervate.

Acest site a fost realizat de Biserica Ortodoxa Giarmata Vii Überland.