Monografie Giarmata Vii Uberland / Scoala

Şcoala confesională germană romano-catolică

În cadrul unei comunităţi, şcoala reprezintă instituţia fundamentală, care garantează dezvoltarea respectivei aşezări. La început, locuitorii din Überland, pe lângă multe alte neajunsuri, nu au beneficiat nici de o şcoală proprie, iar cei care au dorit să-şi trimită copiii la şcoală erau nevoiţi să îi ducă în localităţile învecinate, cel mai probabil în Giarmata. În anul 1847 erau 18 copii de vârstă şcolară, iar în 1851 erau 25 de copii ce aveau vârsta necesară pentru a urma cursurile şcolii, însă abia în anul 1855 a fost deschisă şcoala, într-o clădire particulară închiriată. Localul şcolii a fost pus la dispoziţie de viticultorul Zenzer Nikolaus, care avea cea mai mare casă şi care a pus la dispoziţie o cameră în care să se desfăşoare cursurile.
Primul învăţător a fost viticultorul Hans Tomas, care îi învăţa pe copii să scrie şi să citească în limba germană. La 7 februarie 1857 s-a solicitat Primăriei Timişoara un împrumut de 400 de galbeni pentru a putea construi o clădire proprie pentru şcoală. În anul 1858, elevii erau deserviţi în continuare de un dascăl fără diplomă, iar localnicii, atât germani, cât şi români, împreună îl plăteau pe dascăl. Este important faptul că deşi era o şcoală confesională, totuşi aici învăţau şi copiii românilor, care vedem că se implicau şi ei pentru buna funcţionare a şcolii. În anul şcolar 1865-1866 elevii erau instruiţi de un învăţător cu diplomă pe nume Schweininger Josef. În acelaşi an erau înscrişi un număr de patruzeci de copii, care învăţau toţi în aceeaşi clasă. În 1880 numărul copiilor care ar fi trebuit să meargă la şcoală era de 28, însă numai 26 de copii frecventau cursurile. Din anul 1900 şcoala intră în posesia statului, iar dascălul susţine şi cântarea în biserică şi îşi primeşte salariul dintr-o taxă numită „stolarium” sau „stola”. Salariul dascălului era în anul 1902 de 800 de coroane, din care statul asigura 600 de coroane, iar comunitatea 200 de coroane. De asemenea, era asigurată pentru învăţător şi o locuinţă cu grădina aferentă. În acest an, cursurile şcolii au fost frecventate de 89 de elevi, dintre care 77 au promovat, iar 12 au rămas repetenţi. În 1903 au fost investiţi 3765,46 galbeni pentru construirea clădirii şcolii, astfel că, de acum, copiii vor avea un loc special destinat procesului de învăţare. Începând din anul 1904, s-au păstrat în arhiva şcolii cataloagele din care putem afla numărul elevilor şi cunoaştem astfel şi profesorii care au predat la această şcoală.
În anul 1905, la 12 ianuarie, apare într-un ziar, ce pare să fie local, anunţul referitor la examenul pentru ocuparea postului de dascăl, ceea ce relevă interesul localnicilor pentru procesul educativ. Cel care câştiga concursul primea un salariu de 800 de coroane, din care 400 erau de la stat, iar 400 le primea prin contribuţia comunităţii, plus o sumă de 12 coroane pentru achiziţionarea materialelor necesare biroului şcolar. Dascălul primea de asemenea locuinţă, grădină şi 12 m³ de lemn de foc pe an. În schimbul acestor facilităţi el avea obligaţia să întreţină curăţenia în şcoală, trăgea clopotul la biserică, participa la slujbele din duminici şi sărbători, la înmormântări (pentru acestea primea o retribuţie). În urma concursului este ales ca învăţător Zimmerer Michael. În data de 14 martie, acesta primeşte şi numirea oficială din partea episcopiei catolice. În anul 1912 şcoala avea o sală de 62,65 m² iar limba de predare era maghiara. În 1926 clădirea şcolii era formată dintr-o sală mare de 9 m lungime şi 7 m lăţime, două camere, bucătărie şi anexe pentru învăţător şi o curte de 15 m lungime şi 23 m lăţime.
În anul 1928, edificiul acestei şcoli este transformat în biserică prin adăugarea unui turn la clădirea existentă. Chiar şi după această dată, şcoala continuă să funcţioneze întrucât ştim că, deşi în 1932 nu mai primea nici un ajutor de la stat, ea era administrată de Biserică cu fondurile strânse de aceasta.Între anii 1943-1948, adică în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, cursurile şcolii germane au fost întrerupte, în localitate funcţionând numai o şcoală mixtă în cadrul şcolii româneşti la care au mers şi copiii germani.
Cataloagele care s-au păstrat evidenţiază o frecvenţă destul de mare a copiilor, precum şi faptul că numărul acestora era destul de mare raportat la numărul total al locuitorilor:

ANUL I II III IV V VI VII TOTAL
B F B F B F B F B F B F B F
1904-1905 22 12 4 5 43
1905-1906 40
1906-1907 17 11 10 9 6 9 5 7 74
1907-1908 14 5 11 9 8 8 6 8 69
1908-1909 30?
1909-1910 11 14 15 9 16 6 7 5 2 3 2 90
1910-1911 24 18 11 7 15 4 7 4 4 5 99
1911-1912 25 25 15 11 4 11 12 5 7 3 2 122
1912-1913 136
1913-1914 85
1914-1915 74
1915-1916 -
1916-1917 21 15 10 10 11 11 7 5 6 4 100
1917-1918 79
1918-1919 27 18 17 6 4 3 7 3 1 86
1919-1920 34
1920-1921 10 19 10 13 13 9 8 5 87
1921-1922 12 13 3 9 8 12 13 8 79
1922-1923 29
1923-1924 30 15 4 4 - 7 7 67
1924-1925 -
1925-1926 4 2 1 2 7 6 4 1 2 6 3 38
1926-1927 6 2 3 - 1 2 3 5 5 3 1 1 - 4 36
1927-1928 64
1928-1929 -
1929-1930 57
1930-1931 66
1931-1932 81
1932-1933 6 6 8 7 6 12 5 7 5 9 9 4 2 2 88
1933-1934 6 10 4 5 8 6 4 11 5 5 5 6 6 3 84
1934-1935 7 8 7 11 5 4 7 8 5 9 1 3 4 3 82
1935-1936 3 2 10 11 5 10 5 3 6 10 5 8 - - 78
1936-1937 8 10 3 2 8 9 6 9 4 2 6 8 3 5 83
1937-1938 7 5 9 9 3 5 6 8 5 9 3 7 6 5 87
1938-1939 5 7 7 5 9 7 2 5 8 9 7 10 5 4 90
1939-1940 4 3 4 7 8 5 9 8 3 4 4 8 4 5 76
1940-1941 5 7 5 3 3 7 8 5 9 7 2 3 4 4 72
1941-1942 75
1942-1943 6 7 4 3 7 9 5 5 3 6 8 4 9 7 83
1948-1949 5 5 6 5 3 5 11 3 43
1949-1950 3 4 6 5 5 5 3 4 35
1950-1951 5 4 2 5 5 5 7 5 38
1951-1952 2 3 5 3 2 4 5 5 29
1952-1953 - 1 5 3 3 3 2 4 21
1953-1954 16
1954-1955 2 1 - 1 - 1 4 4 13
1955-1956 1 1 2 1 - 1 - 1 7
1956-1957 -
1957-1958 4 6 - - 1 1 1 - 13
1958-1959 8 6 4 6 - - 1 1 26
1959-1960 5 4 7 6 4 6 - - 32
1960-1961 3 6 5 4 8 5 3 6 40
1961-1962 2 3 3 6 6 4 8 5 37
1962-1963 8 5 2 3 3 6 6 4 37
1963-1964 2 9 8 5 2 2 3 6 37
1964-1965 5 6 2 10 8 4 2 2 39
1965-1966 6 1 5 6 3 9 7 4 41
1966-1967 3 3 6 1 3 8 3 9 36
1967-1968 2 4 3 3 6 1 3 8 30
1968-1969 1 2 3 4 3 3 6 1 23
1969-1970 2 2 1 2 3 4 3 3 20
1970-1971 4 1 2 1 1 2 2 4 17
1971-1972 1 3 4 1 2 1 1 2 15
1972-1973 4 1 1 2 4 1 2 1 16
1973-1974 - - 4 1 1 2 4 1 13
1974-1975 2 - - - 4 1 1 2 10
1975-1976 4 2 2 - - - 4 1 13
1976-1977 3 2 4 2 2 - - - 13
1977-1978 1 - 3 2 3 2 2 - 13
1978-1979 1 1 - - 3 2 3 2 12
1979-1980 3 1 1 1 - - 3 1 10
1980-1981 2 2 3 1 - 1 - - 9
1981-1982 2 2 2 2 2 1 - 1 12
1982-1983 - 1 2 2 1 2 2 1 11
1983-1984 1 2 - 1 1 2 1 2 10
1984-1985 - 1 1 2 - 1 1 2 8

Din această statistică reiese că numărul celor care au frecventat cursurile şcolii a fost în continuă creştere, ajungând la apogeu în anii 1912- 1913, după care se observă o relativă scădere a numărului lor. În ceea ce priveşte raportul confesiunilor elevilor, în anul şcolar 1907-1908 erau 56 de elevi catolici şi 13 elevi ortodocşi, care probabil erau români. Despre naţionalitatea elevilor ştim că în anul 1904-1905 erau 33 de elevi germani, 9 elevi români şi unul maghiar.În 1909-1910 erau 63 de germani, 17 români şi 10 maghiari. Peste numai cinci ani: 1914-1915 situaţia se schimbă, la şcoală fiind înscrişi 38 de germani, 31 de români şi 5 maghiari. În 1920-1921 erau 62 de germani, 18 români şi 7 maghiari, iar în anul 1923-1924 erau înscrişi 44 de elevi germani, 21 de elevi români şi 2 elevi maghiari. Consecinţa înfiinţării şcolii româneşti este scăderea numărului celor care au continuat să meargă la şcoala confesională. Totuşi, până la cel de-al Doilea Război Mondial numărul elevilor este destul de mare, ceea ce dovedeşte din nou că populaţia germană era majoritară. După încheierea războiului şi instaurarea regimului comunist modificările din structura etnică a aşezării sunt resimţite şi prin scăderea masivă a numărului elevilor şcolii germane; numărul acestora se înjumătăţeşte în urma războiului continuând să scadă.
Numai în anii ’60 numărul celor ce frecventează cursurile şcolii creşte, pentru ca apoi să intre din nou într-un proces de scădere ce va continua până la desfiinţarea şcolii. O dată cu scăderea numărului elevilor, şcoala germană este mutată în aceeaşi clădire cu şcoala de stat, unde funcţionează până în anul 1985.

PROFESORII ŞCOLII CONFESIONALE GERMANE ROMANO- CATOLICE
Hans Tomas (1855-?) Fuchser Petru (1931-1948)
Schweininger Josef (1865-?) Truppel Wolga (1948-1950)
Szeitz Barnat (1903-1904) Holetschek Juliana (1950-1952)
Szenttaly István (1904-1905) Martin Maria (1952-1956)
Zimmerer Michael (1905-1907) Dumitru Elfriede (1955-1956)
Baszler Auguszta (1907-1909) Abel Ecaterina (1957-1968)
Leictich Mikhaly (1909-1910) Rumbacle G. (1959-1960)
Linsler Jakob (1910-1913) Ludwig Barbara (1960-1962)
Heich Ferencz (1913-1914) Spiridon E. (1962-1966)
Jchelb Ferenc (1914-1915) Carabaş Elisabeta (1966-1967, 1969-1970)
Németh Kálmán (1917-1918, 1919-1921) Wogh Ioan (1968-1969)
Linster M. (1918-1919) Pfeifauf Ana (1970-1972)
Reinholz Maria (1921-1923) Mărgineanţu Brighita (1972-1974)
Linster M. (1922-1930) Geyer Helga (1974-1982)
Wilwerth A. (1930-1931) Tătar Dorina (1982-1985)
Cel mai vechi catalog păstrat al şcolii germane 1904-1905
Cel mai vechi catalog păstrat al şcolii germane 1904-1905
Elevii şcolii germane cu īnvăţătoarea Holetschek Juliana, 1951
Elevii şcolii germane cu īnvăţătoarea Holetschek Juliana, 1951

inapoi | top

Oct 2017 Noiembrie 2017 Dec 2017
D L Ma Mi J V S
     
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
   
evenimente din viata satului...
evenimente religioase...
Acasa | Evenimente | Locatia | Primarie | Politie | Scoala | Gradinita | Biserica | Oficiu Postal | Dispensar


Giarmata Vii, Judet Timis, Romania, E-mail: info@giarmatavii.ro
© Copyright Giarmata Vii. Toate drepturile rezervate.

Acest site a fost realizat de Biserica Ortodoxa Giarmata Vii Überland.