Monografie Giarmata Vii Uberland / Populatia

Populatia - partea I

Chiar cele mai vechi date care atestă existenţa acestei aşezări precizează că în anul 1806 în Überland existau circa 100 de suflete de religie romano-catolică. Faptul că românii au convieţuit alături de germani încă din acele vremuri este atestat în documentele vremii, după cum s-a exemplificat în capitolul despre istoricul satului. În 1837 sunt înregistrate 105 persoane catolice, fără a se preciza însă şi numărul ortodocşilor. Începând cu acest an, datele referitoare la numărul populaţiei sunt mai precise:

ANUL LOCALITATEA ROM.-CAT. ORTODOCŞI ALTE CONFESIUNI TOTAL
1837 Überland Vineae 105     105
1838   109 18   127
1839   128 18   147
1841   138 45   183
1843   208 136   344
1846   195 153   348
1847   195 153   348
1848   198 161   359
1851 Uiberland 197 129   326
1852   191 129   320
1853 Uiberland Vineae 197 129   326
1854   197 127   324
1855   196 127   323
1857   202 127   329
1858   202 127   329
1859   204 127   331
1861 Ueberland Vineae 212 128   340
1863   240 126   366
1865   272 136   408
1866 Ueberland 270 170   440
1868   281 125   406
1873   287 134 2 luterani 423
1875   144 106   250
1877   157 110   267
1880   215 109   324
1883   257 96   353
1886   218 116   334
1889   280 124   404
1892   289 146   435
1896   290 150   440
1898   283 157   440
1900   285 160   445
1905   245 160   405
1907   240 160   400
1910   248 154   402
1913 Kisgyarmatapuszta (Ueberland) 453 198   651
1916   453 198   651

Această statistică ne prezintă foarte precis fluctuaţia numărului populaţiei pe o perioadă de aproape 80 de ani. De remarcat este faptul că aceasta este cea mai veche statistică oficială a populaţiei din Giarmata Vii. Întrucât localitatea a aparţinut de comuna Giarmata nu s-au păstrat date separate despre numărul locuitorilor la recensămintele din anii 1869, 1900 şi 1930, cei ce au locuit aici fiind socotiţi împreună cu locuitorii comunei de care aparţineau. Statistica de faţă ne arată că populaţia a fost la început în mare majoritate de etnie germană şi de religie catolică. Se observă că între anii 1837-1841 populaţia a fost într-un constant proces de creştere, după care are loc un salt mai important astfel că dacă în anul amintit erau 183 de locuitori, peste numai doi ani populaţia aproape că s-a dublat, ajungând la 344. Creşterea a fost mai accentuată în cazul populaţiei româneşti, care se triplează în această perioadă. Până în anul 1848, coeficientul populaţiei continuă să crească, după care are loc o uşoară scădere. Scăderea s-a datorat probabil şi revoluţiei de la 1848, întrucât ea s-a manifestat doar în cazul locuitorilor ortodocşi şi, deci, români care au avut de suferit în urma acestui însemnat eveniment istoric. Urmează apoi o perioadă cu mici fluctuaţii din anul 1851 până în 1857, apoi se reia cursul ascendent. În 1857, pe lângă cei ce aveau domiciliul stabil în Giarmata Vii mai erau 136 de persoane care aveau numai proprietăţi aici şi domiciliul în alte localităţi. În perioada 1863-1866, creşterea este mai importantă, ajungându-se la 440 de locuitori. O scădere masivă a populaţiei are loc în perioada 1873-1875, când populaţia satului se înjumătăţeşte, ajungând la numai 250 de locuitori. De remarcat că această scădere a fost mai importantă în cazul populaţiei germane, în timp ce populaţia de origine română rămâne relativ constantă. Până în anul 1896 are loc un proces de creştere a populaţiei germane, în timp ce numărul românilor scade ajungându-se în anul 1883 la numai 96 de persoane. În ansamblu însă populaţia localităţii se află până la începutul secolului XX într-un proces ascendent, pentru ca apoi să scadă puţin în primul deceniu al secolului amintit. O creştere semnificativă are loc în perioada 1910-1913, când de la 402 locuitori se ajunge la un număr de 651 de locuitori, iar creşterea va continua şi în anii următori.
În anul 1919 Giarmata Vii are 130 de case, cu 147 de familii. Numărul locuitorilor este de 666, din care 449 erau romano-catolici, 211 ortodocşi şi 6 luterani. Pe lângă aceştia, 12 persoane erau plecate în America. Este interesantă statistica pe categorii de vârstă, păstrată din acest an, care relevă faptul că majoritatea populaţiei avea până în 30 de ani:

Clasa de vârstă Sex bărbătesc Sex femeiesc Total
1-6 ani 45 56 101
6-12 ani 58 43 101
12-18 ani 43 44 87
18-32 ani 67 78 145
32-45 ani 53 40 93
45-50 ani 15 18 33
Peste 50 de ani 51 55 103
Total 332 334 666

În 1934, în sat trăiau 832 locuitori, dintre care 515 germani, 262 români, iar 55 maghiari. În memoriile adresate în vederea cunoaşterii localităţii ca şi comună este specificat faptul că în 1947 erau 840 de locuitori. În „Schematismus Cleri Dioecesis Timişoaraensis” din anul 1948, numărul populaţiei este prezentat diferit faţă de datele mai sus menţionate. Astfel, se precizează că în localitate la acea dată erau un număr de 862 de persoane, dintre care 400 erau catolice, 452 erau ortodoxe şi 10 persoane erau reformate. Primul recensământ al autorităţilor statale care cuprinde date separate referitoare la Giarmata Vii este cel realizat în anul 1948, din acesta rezultând că numărul total al locuitorilor a fost de 1.111. Ponderea cea mai mare o aveau şi la acea dată germanii, reprezentând 45,5% din numărul total al locuitorilor, adică 506 locuitori, pe locul doi situându-se românii, cu 42,5%, adică 472 de locuitori, urmaţi de maghiari, cu 11,9%, deci 132 de locuitori şi sârbi 0,1%, adică un locuitor. Această neconcordanţă între datele prezentate în cele trei statistici face dificilă prezentarea corectă a numărului locuitorilor din acea perioadă. Diferenţele se pot explica prin faptul că perioada imediat de după război a fost foarte grea mai ales pentru populaţia germană, ştiindu-se că atunci au fost deportate în URSS 118 persoane, la care se adaugă şi cei care au plecat în Germania. La recensământul din 1956, populaţia localităţii a fost de 858 de locuitori, din care 405 erau bărbaţi şi 453 erau femei. În ceea ce priveşte structura etnică a localităţii, ştim doar că în acest an au fost 415 români,ceea ce dovedeşte că numărul lor era în continuă creştere, în timp ce ponderea celorlalte etnii va scădea tot mai mult. Faptul acesta reiese şi din statisticile anilor următori, astfel că în 1962, din cei 895 de locuitori, 495 erau români, iar 400 erau de altă etnie.
În 1973, în Giarmata Vii, locuiau 840 români, 200 germani şi 18 persoane aparţinând altor etnii. Creşterea însemnată a numărului românilor se datorează, fără îndoială, stabilirii în localitate a unui număr mare de familii venite din alte zone ale ţării, ceea ce a făcut ca aşezarea să cunoască o creştere demografică şi teritorială nemaiîntâlnită până atunci.
În 1981, numărul românilor este de 1.100, iar cel al germanilor de 160, respectiv 16 persoane de altă etnie. Această continuă creştere demografică s-a datorat poziţiei strategice faţă de Timişoara şi avantajelor ce decurgeau din acest fapt. În anii ’80 se produce un fenomen masiv de emigrare a germanilorîn ţara de origine, astfel că în 1987 din cei 1278 de locuitori numai 56 au fost germani. Acest fenomen este determinat de condiţiile tot mai grele de trai impuse de regimul comunist, precum şi de dorinţa acestora de a se întoarce în ţara lor de origine.
După Revoluţia din 1989, odată cu simplificarea procedurilor de plecare din ţară, are loc un nou exod al populaţiei germane. La recensământul din anul 1992, în Giarmata Vii se înregistrează 1371 de locuitori, din care 1316 români, 29 maghiari, 19 germani, 4 sârbi şi 3 locuitori de alte etnii. După cum se poate lesne observa, ponderea populaţiei germane s-a diminuat considerabil.
Structura populatiei pe etnii la recensamantul din anul 1992
Structura populatiei pe etnii la recensamantul din anul 1992

inapoi | top

Oct 2017 Noiembrie 2017 Dec 2017
D L Ma Mi J V S
     
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
   
evenimente din viata satului...
evenimente religioase...
Acasa | Evenimente | Locatia | Primarie | Politie | Scoala | Gradinita | Biserica | Oficiu Postal | Dispensar


Giarmata Vii, Judet Timis, Romania, E-mail: info@giarmatavii.ro
© Copyright Giarmata Vii. Toate drepturile rezervate.

Acest site a fost realizat de Biserica Ortodoxa Giarmata Vii Überland.