Monografie Giarmata Vii Uberland / Biserica ortodoxa

Arhitectura bisericii

În secolul al XVII-lea, în întreaga Europă, s-a răspândit stilul baroc, provenit din Italia, fiind o dezvoltare artistică a stilului renascentist, dar având şi o tentă decadentă. Influenţa acestui stil începe să se facă simţităşi în Banat, încă din această perioadă, răspândindu-se mai mult în secolul al XVIII-lea şi influenţând mai ales construcţiile bisericeşti. La început s-a înregistrat o rezervă din partea populaţiei autohtone faţă de stilul baroc, deoarece stilul bizantin a fost predominant în Banat până în secolul al XVIII-lea. Influenţele baroce încep să se resimtă după războaiele turco-austriece de la sfârşitul secolului al XVII-lea, în timpul cărora populaţiile venite cu turcii din centrul şi vestul Europei, aduc şi în Banat noile tendinţe occidentale. Introducerea acestui stil are loc, mai întâi, în satele care au făcut parte din Regimentul de graniţă româno-bănăţean, de unde apoi s-a răspândit în întregul Banat. Colonizările habsburgice, începute în 1717 şi desfăşurate în trei etape, au fost, de asemenea, un sprijin pentru răspândirea barocului154. Populaţiile aduse în Banat şi-au păstrat obiceiurile şi în ceea ce priveşte lăcaşurile de cult, astfel că, treptat, barocul a devenit stilul predominant.
Biserica ortodoxă din Giarmata Vii se înscrie ca arhitectură în stilul barocului provincial, predominant în această zonă. Biserica este monumentală, dar bine proporţionată. Este construită din cărămidă arsă, inclusiv fundaţia. În elevaţie, clădirea este tencuităşi stropită în praf de marmură. Biserica are o lungime de 22,85 m, o lăţime de 8,80 m şi o înălţime de 27,90 m. Zidurile au o grosime de 70 centimetri, iar înălţimea până la acoperiş este de 7 metri. Biserica este înconjurată, la bază, de un soclu puţin profilat. Corpul clădirii prezintă, pe lateral, două abside, prima în dreptul pronaosului, iar a doua reprezintă braţele crucii înscrise în planul bisericii. Deasupra absidelor de la pronaos se înalţă un frontal dreptunghiular, iar deasupra celorlalte abside laterale se înalţă câte un fronton semicircular, ambele protejate cu tablă zincată. Absidele sunt ieşite cu 37 cm faţă de corpul clădirii, absida de la pronaos având o lungime de 3,40 m, iar cea de la braţele crucii de 4,30 m. Absidele sunt împodobite pe margini cu câte doi pilaştri, ale căror capiteluri sunt de fapt prelungirile cornişei. Pe părţile laterale sunt amplasate câte cinci ferestre plus încă două dispuse pe absidele altarului. Ferestrele au 2,15 m lungime şi lăţimea de 86 cm şi sunt semicirculare în partea superioară, iar cele de pe absidele altarului şi a pronaosului au 56 cm lăţime, iar cea de deasupra uşii, de pe peretele sudic, are 1,30 m lungime. La un metru sub cornişă, biserica este înconjurată, începând de la baza turnului, de o friză decorată cu medalioane semicirculare. Cornişa înconjoară întreaga biserică, împodobind şi cele două frontoane semicirculare. Acoperişul este din ţiglă, în două ape, iar deasupra absidei altarului are trei pante. În partea dinspre altar acoperişul este prevăzut cu o cruce aşezată deasupra unui bulb, confecţionată din tablă. Cele mai elegante forme şi trăsături sunt situate pe faţada vestică. Deasupra portalului se înalţă turnul care formează un tot organic cu biserica. Latura vestică a turnului, cu bază pătrată, este mai ieşită în afara zidului bisericii cu 37 cm. În axa faţadei vestice este uşa femeilor străjuită de doi pilaştri care urcă pe marginile turnului.
În 1987 s-a adăugat corpului bisericii un pridvor deschis, ornamentat în partea vestică cu un fronton pe care este pictată icoana hramului bisericii. Pridvorul are o lungime de 2,25 m, o lăţime de 2,90 m şi este ridicat deasupra a şapte trepte. Marginile peretelui vestic sunt ornamentate cu doi pilaştri care servesc şi ca bază a celor două contraforturi semirotunde care flanchează turnul. Între cele două rânduri de pilaştri se află ferestrele oarbe care au o lungime de 2,15 m şi o lăţime de 0,56 m, în care sunt pictaţi cei doi apostoli Petru şi Pavel. Deasupra tindei se găseşte un mic geam, iar deasupra lui se înalţă un frumos fronton semicircular, care se sprijină pe capitelurile pilaştrilor de pe marginile turnului. În continuarea capitelurilor şi sub acestea se profilează friza şi cornişa care fac legătura cu celelalte ziduri ale clădirii care, aici nefiind protejată de acoperiş, este acoperită cu tablă zincată. Frontonul este, la rândul său, protejat cu tablăşi a fost pictată în frescă icoana Sfintei Treimi. Deasupra frontonului este o fereastră sub formă de rozetă, având diametrul de 85 cm. Cele două contraforturi ajung până sub prima cornişă a turnului, care este acoperită cu tablă zincată. La marginile turnului sunt pilaştrii angajaţi cu fus necanelat; bază simplăşi capitel corintic compozit. În axe sunt patru ferestre mari cu o lungime de 2,65 m şi o lăţime de 0,85 m. Urmează, apoi, încă o cornişă care de asemenea este protejată cu tablă zincată. Turnul capătă de aici opt laturi, iar pe cele patru laturi principale, în 1995, au fost instalate ceasuri prevăzute cu un sistem electronic automat de semnalizare acustică a orei. Deasupra ceasornicelor se află cornişa de încheiere sub forma unor arcade semicirculare corespunzătoare fiecăreia din cele opt laturi. Cu această cornişă se încheie partea de cărămidă, deasupra ei ridicându-se acoperişul turnului care are particularităţi interesante. Spre deosebire de majoritatea bisericilor construite în stilul barocului provincial, aici lipseşte partea bulbucată a acoperişului turnului, care de această dată are formă octogonalăşi este construit din lemn şi învelit în tablă. Pe fiecare din cele opt laturi ale acoperişului se află, chiar deasupra cornişei, câte o cruce. Însă ceea ce evidenţiază cel mai mult edificiul este faptul că partea superioară a acoperişului turn este suspendată pe opt coloane. În vârful turnului se înalţă impunătoare crucea numită „crux immissa vel capitata“155. Crucea se sprijină pe un glob, ambele confecţionate din lemn şi acoperite cu tablă.
Deşi arhitectura bisericii se încadrează în stilul barocului provincial, atât de răspândit în Banat, are totuşi şi unele particularităţi care dau o notă de spectaculozitate edificiului. Biserica are formă de sală cu cruce înscrisăşi împărţită transversal. Pronaosul este despărţit de naos printr-un perete, iar la limita dintre naos şi pronaos se află un cafos. Naosul este despărţit de altar prin iconostas, acesta din urmă având aceeaşi lăţime ca şi naosul, iar absida are trei laturi. Arhitectul Ştefan Toth a ţinut seama de toate detaliile în ceea ce priveşte amplasarea bisericii, astfel că silueta bisericii poate fi observată din orice unghi sau loc al satului, iar clădirea fiind perfect proporţionată se integrează armonios în ansamblul localităţii.
Biserica Ortodoxă, imagine de ansamblu, 2004
Biserica Ortodoxă, imagine de ansamblu, 2004
Biserica ortodoxă, compoziţie Nicoleta Spătar
Biserica ortodoxă, compoziţie Nicoleta Spătar

inapoi | top

Oct 2017 Noiembrie 2017 Dec 2017
D L Ma Mi J V S
     
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
   
evenimente din viata satului...
evenimente religioase...
Acasa | Evenimente | Locatia | Primarie | Politie | Scoala | Gradinita | Biserica | Oficiu Postal | Dispensar


Giarmata Vii, Judet Timis, Romania, E-mail: info@giarmatavii.ro
© Copyright Giarmata Vii. Toate drepturile rezervate.

Acest site a fost realizat de Biserica Ortodoxa Giarmata Vii Überland.