Monografie Giarmata Vii Uberland / Istoricul localitatii

Istoricul localităţii - partea a V-a

În urma reformei agrare din 1945, aproximativ 90 de familii primesc pământ, completându-se, astfel, cele 3 iugăre primite în 1921 cu diferenţa de până la 5 ha. De acum, mulţi localnici vor fi angajaţi la întreprinderile din Timişoara, astfel că starea materială a acestora se îmbunătăţeşte, determinând şi o creştere numerică a populaţiei, întrucât legătura cu oraşul era uşor de realizat cu ajutorul trenurilor care circulau pe ruta Timişoara-Radna, în sat stabilindu-se numeroase familii care făceau naveta la Timişoara.

Prima menţionare a localităţii noastre sub numele actual - Giarmata Vii apare în anul 1943. De la prima menţionare a localităţii şi până la acea dată, numele localităţii a suferit o serie de modificări:

  • 1806 – Überland
  • 1837 – Überland vineae
  • 1851 – Uiberland
  • 1861 – Ueberland vineae
  • 1911 – Kisgyarmatapuszta
  • 1922 – Iberlond
  • 1923 – Odaie Giarmata
  • 1931 – Überland
  • 1940 – Viile Iermatei
  • 1943 – Giarmata Vii

Un moment deosebit de important în viaţa comunităţii îl reprezintă anul 1948. În acest an, locuitorii din Giarmata Vii înaintează Prefecturii Judeţului Timiş-Torontal un memoriu prin care se cerea dezlipirea satului de comuna Giarmata şi înfiinţarea unei noi comune. În memoriu se arată că primăria Giarmata nu acordă nici un sprijin pentru buna gospodărire a localităţii, iar populaţia era în măsură să suporte cheltuielile necesare întreţinerii şcolii şi celorlalte instituţii de stat şi culturale, garantând că „vom înflori această comună din toate punctele de vedere“. Numărul locuitorilor a fost suficient în vederea înfăptuirii acestui deziderat, respectiv 1111 persoane. Satul era compus din 179 de case aşezate pe două străzi principale, terenul localităţii era format dintr-un singur corp având o suprafaţă de 1046 jugăre, la care se adaugă 338 iugăre păşune comunală. Locuitorii aveau 220 de vaci cu lapte, 130 cai, 260 oi şi 70 de scroafe, iar în localitate exista şi o cooperativă pentru desfacerea mărfurilor.
Deşi nu exista un spaţiu pentru primărie, în localitate erau mai multe case ce fuseseră expropriate de la diverşi cetăţeni germani şi care ar fi putut fi folosite în acest scop. Interesant este şi faptul că în memoriu se preciza că „acest grup de case nu a fost declarat sat în sensul legii şi în conformitate cu regulamentul legii administrative, totuşi acest grup de case a dus o viaţă de sat cu totul aparte având destinat un locuitor ce îndeplinea toate atribuţiunile unui ajutor de primar sătesc”. Cei care au îndeplinit de-a lungul timpului această funcţie de ajutor de primar au fost: Lucaci Ioan, Popovici Gheorghe, Ziffra Matei, Cincu Gheorghe, Sarchiz Vasile, Ardelean Traian, Popovici Ilie, Hodineanţ Gheorghe, Balohg Petru. Pe de altă parte, locuitorii din Giarmata Vii n-au nici o legătură cu comuna Giarmata decât în interese administrative care îi făcea să străbată o distanţă de peste 5 km pe un drum prost şi impracticabil. Memoriul înregistrat cu numărul 2738 în data de 11 februarie 1948 la Prefectura Judeţului Timiş-Torontal a fost semnat de 44 de persoane: Sarchiz Vasile, Gruici Ioan, Felancici Nicolae, Lazi Gheorghe, Giurcovici Nicolae, Cristea Mihai, Popovici Atanasie, Smolean Efta, Bodi Alexandru, Belici Gheorghe, Olariu Ioan, Bedreag Ioan, Tomescu Ioan, Rotaru Gheorghe, Hodineanţ Gheorghe, Pomuţ Ioan, Moruz Ioan, Hodineanţ Petru, Sarchiz Tănase, Cincu Gheorghe, Barbu Ioan, Secoşan Petru, Secoşan Gheorghe, Breban Ioan, Bata Petru, Lucaci Ioan, Sirc Ioan, Paulovici Nicolae, Becichereţan Matei, Cerni Gheorghe, Stoiadin Ioan, Diaconiţă ioan, Stoiadin Dumitru, Mărănescu Gheorghe, Popovici Gheorghe, Boldurean Nicolae, Mărănescu Petru, Ardelean Gheorghe, Codrean Gheorghe, Şelar Ion, Aradi Petru, Boldurean Ştefan, Crăciun Gheorghe.
Memoriul este aprobat de primpretorul plăşii Timişoara, Grivei Mihai, care hotărăşte înfiinţarea unei comune rurale cu numele Viişoara, fixându-se, totodată, şi hotarele viitoarei comune.
Primăria comunei Giarmata, prin procesul verbal din 21 februarie 1948, acceptă hotărârea de dezlipire a comunei Giarmata Vii de Giarmata. În aceste condiţii, în data de 8 martie 1948, prefectura Judeţului Timiş-Torontal, prin domnul prefect Titus Ionescu, decide declararea satului Giarmata Vii comună rurală cu numele Viişoara, începând cu data de 1 aprilie 1948. Această decizie trebuia să fie aprobată de Ministerul Afacerilor Interne, însă în urma raportului numărul 837 din 11 martie 1948 al Ministerului Afacerilor Interne – Direcţia Generală a Administraţiei, se comunică faptul că „nu se mai aprobă nici o înfiinţare de noi comune până la apariţia noii legi administrative”.
Din păcate, demersurile nu au mai continuat, iar situaţia satului rămâne pe mai departe aceeaşi. Totuşi, aceste memorii relevă un lucru deosebit de important: în 1948 localitatea era bine dezvoltată, locuitorii erau interesaţi de o cât mai bună gospodărire a avutului public, fapt pentru care ei intră în atenţia autorităţilor judeţene. Deşi problema rămâne nerezolvată, demersurile subliniază faptul că locuitorii nu aveau legături cu comuna Giarmata decât strict administrative, în rest ei mergeau în Timişoara pentru a-şi rezolva celelalte probleme.
Instalarea regimului comunist a adus noi schimbări şi în viaţa acestei aşezări. Fiind deposedaţi de pământ, în urma înfiinţării CAP-ului la 6 august 1949, locuitorii sunt nevoiţi să facă naveta la oraş pentru a ajunge la locurile de muncă. Apropierea de Timişoara a făcut ca multe familii din diverse părţi ale ţării să se stabilească aici. Astfel, după cel de-al Doilea Război Mondial, vin patru familii din Bucovina şi două familii din Basarabia, precum şi numeroase familii din diverse părţi ale Ardealului. În ciuda factorilor defavorabili, locuitorii nu neglijează nici gospodăriile proprii, astfel că, în 1955, în localitate erau 200 vaci, 50 cai, 300 oi şi 400 porci, precum şi în jur de 100 familii de albine.
Începând din 1956, satul Giarmata Vii este alipit comunei Ghiroda, în administrarea căreia se aflăşi astăzi, întrerupându-se orice legătură cu comuna Giarmata, interesele locuitorilor fiind direcţionate exclusiv spre Timişoara, iar din punct de vedere administrativ spre Ghiroda. În anii ’60-’70 se înregistrează un adevărat exod al populaţiei din sate mai îndepărtate de Timişoara, populaţie care se stabileşte în Giarmata Vii. Faptul acesta se observă urmărind creşterea numărului de locuinţe. Dacă în 1948 erau 179 de case, la recensământul din 1966 în Giarmata Vii erau 304 locuinţe. Observăm că în mai puţin de douăzeci de ani aproape că s-a dublat numărul de case, ceea ce dovedeşte cât de rapid s-a dezvoltat satul. Majoritatea vin din satul Sălciua Nouă, strămutaţi în perioada 1925-1927, din mai multe localităţi ardelene de pe Valea Arieşului: Sălciua de Sus, Sălciua de Jos, Brăzeşti, Sartăş, Lupşa etc. Se stabilesc, apoi, numeroase familii din Bihor, Maramureş, astfel că, în scurt timp, populaţia venită din Ardeal devine majoritară. Odată cu venirea acestora, localitatea capătă o nouă înfăţişare: se formează o nouă stradă numită simbolic strada Înfrăţirea pe care vor fi ridicate clădirile instituţiilor de interes public. Astfel, în 1972 este ridicată prin contribuţia localnicilor clădirea căminului cultural, în 1976 este dat în folosinţă noul punct sanitar, iar în 1977 este dată pusă în funcţiune clădirea nouă a Şcolii cu clasele I-VIII din localitate. Concomitent cu aceste schimbări are loc şi o modificare a statutului aşezării, devenind o localitate rurală cu funcţie predominant rezidenţială. În anii comunismului, populaţia germană emigrează în ţara de origine; locul lor este luat de cei veniţi din diverse părţi ale ţării, astfel că localitatea se află în continuă dezvoltare şi extindere.

Decizia de īnfiinţare a comunei Viişoara (Giarmata Vii)
Decizia de īnfiinţare a comunei Viişoara (Giarmata Vii)
Īntāmpinarea IPS Nicolae la Sfinţirea bisericii, 1967
Īntāmpinarea IPS Nicolae la Sfinţirea bisericii, 1967

inapoi | top

Oct 2017 Noiembrie 2017 Dec 2017
D L Ma Mi J V S
     
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
   
evenimente din viata satului...
evenimente religioase...
Acasa | Evenimente | Locatia | Primarie | Politie | Scoala | Gradinita | Biserica | Oficiu Postal | Dispensar


Giarmata Vii, Judet Timis, Romania, E-mail: info@giarmatavii.ro
© Copyright Giarmata Vii. Toate drepturile rezervate.

Acest site a fost realizat de Biserica Ortodoxa Giarmata Vii Überland.