Monografie Giarmata Vii Uberland / Istoricul localitatii

Istoricul localităţii - partea I

Localitatea Giarmata Vii a evoluat în strânsă legătură cu comuna Giarmata, de care a aparţinut din punct de vedere administrativ şi de unde au venit primii locuitori ai acestei aşezări. Momentul înfiinţării acestei localităţi nu ne este pe deplin edificat de documentele vremii, cert este însă faptul că între cele două localităţi există o legătură strânsă.
Localitatea Giarmata apare pentru prima dată menţionată în registrele dijmelor papale din anii 1332-1337 „cu numele de Garmad şi Carmad“. Cu numele de Zamar şi Garmat localitatea este amintită în 1334, pentru ca un an mai târziu să fie desemnată sub numele de Germad. Mai târziu, în 1428, localitatea este consemnată cu numele de Giarmath.
Faptul că într-o perioadă relativ scurtă, de aproximativ o sută de ani, numele localităţii apare de mai multe ori amintit în documentele oficiale ale timpului, relevă că această aşezare cunoştea, la acea vreme, un nivel de dezvoltare ridicat, intrând adesea în atenţia autorităţilor. Variaţia denumirii sub care apare localitatea se datorează faptului că autorităţile de stat erau interesate să păstreze denumirea cât mai exactă a localităţilor, iar cei ce făceau aceste consemnări de cele mai multe ori nu erau familiarizaţi cu aceste nume, lucru care ducea inevitabil la o fluctuaţie a numelor sub care era desemnată o anumită aşezare.
Se pare că încă din 1400 aici exista o parohie ce avea ca şi protector pe Sfântul Bartolomeu, lucru care dovedeşte că autorităţile bisericeşti erau interesate de o cât mai eficientă organizare a credincioşilor în această regiune. În 1407, familia Vajdafi din Vajdafalva primeşte această localitate ca donaţie de la rege. Stăpânirea lor durează şi în 1515, când ambele Gyarmat (Nagy şi Kis-Gyarmat) sunt ale lor. Aşezarea se afla în 1520 în proprietatea familiei Bradács din Sasvár, pentru ca peste zece ani, în 1530, regele Szapolyai János să confişte aceste proprietăţi de la Sasvári Bradács János şi să i le doneze lui Kendeffy Miklós şi Pásztory Zsigmond. După ce Kendeffy Miklós moare, moşia sa trece în posesia soţiei sale, iar în 1537 este luată de la aceasta de către Jaksics din Nagylak, care nu stăpâneşte mult această aşezare întrucât în 1538 regele Ferdinand I o donează lui Body Mihályné. Stăpânul localităţii este amintit în 1545 ca fiind Kendeffy János. În această perioadă se pare că localitatea era fortificată, ea fiind socotită chiar „cetate“. Fortificaţia de aici este cucerită de armatele otomane în 155148.
Situată la 10 km nord de Timişoara, localitatea Giarmata avea cu siguranţă o importanţă strategică deosebită în apărarea Timişoarei. Existenţa unor fortificaţii ne îndreptăţeşte să credem că aşezarea era bine dezvoltată şi bine organizată, având resursele necesare pentru susţinerea apărării în cazul unui asediu. Unele documente susţin că, în urma cuceririi acestei cetăţi de către turci, aceasta ar fi fost părăsită în totalitate de către locuitori. Totuşi, localitatea este amintită în „Conscripţio Districtum“, din 1690-1700, cu numele de Gyarmata Utraque. Faptul că „în conscripţia din 1717 e trecută având 28 case (Vellihi Iermath)“51, denotă că localitatea deşi îşi diminuează importanţa faţă de perioada anterioară, totuşi ea continuă să fie locuită, e drept, într-o proporţie mult mai redusă.
Harta comitatului Temes, 1895
Harta comitatului Temes, 1895

inapoi | top

Oct 2017 Noiembrie 2017 Dec 2017
D L Ma Mi J V S
     
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
   
evenimente din viata satului...
evenimente religioase...
Acasa | Evenimente | Locatia | Primarie | Politie | Scoala | Gradinita | Biserica | Oficiu Postal | Dispensar


Giarmata Vii, Judet Timis, Romania, E-mail: info@giarmatavii.ro
© Copyright Giarmata Vii. Toate drepturile rezervate.

Acest site a fost realizat de Biserica Ortodoxa Giarmata Vii Überland.