Arhitectura bisericii ortodoxe
În secolul al XVII-lea, în întreaga Europă, s-a răspândit stilul baroc, provenit din Italia, fiind o dezvoltare artistică a stilului renascentist, dar având şi o tentă decadentă. Influenţa acestui stil începe să se facă simţităşi în Banat, încă din această perioadă, răspândindu-se mai mult în secolul al XVIII-lea şi influenţând mai ales construcţiile bisericeşti. La început s-a înregistrat o rezervă din partea populaţiei autohtone faţă de stilul baroc, deoarece stilul bizantin a fost predominant în Banat până în secolul al XVIII-lea. Influenţele baroce încep să se resimtă după războaiele turco-austriece de la sfârşitul secolului al XVII-lea, în timpul cărora populaţiile venite cu turcii din centrul şi vestul Europei, aduc şi în Banat noile tendinţe occidentale. Introducerea acestui stil are loc, mai întâi, în satele care au făcut parte din Regimentul de graniţă româno-bănăţean, de unde apoi s-a răspândit în întregul Banat. Colonizările habsburgice, începute în 1717 şi desfăşurate în trei etape, au fost, de asemenea, un sprijin pentru răspândirea barocului154. Populaţiile aduse în Banat şi-au păstrat obiceiurile şi în ceea ce priveşte lăcaşurile de cult, astfel că, treptat, barocul a devenit stilul predominant.detalii...


Pictura bisericii ortodoxe
Problema pictării bisericii a fost supusă dezbaterii odată cu venirea preotului paroh Stoca Ilie în parohia, de atunci, Dumbrăviţa-Giarmata Vii. Astfel, la numai şase luni de la venirea sa, în şedinţa Consiliului parohial din 19 ianuarie 1975, când s-a subliniat şi dorinţa credincioşilor din Giarmata Vii de a se dezlipi de Dumbrăviţa, fapt ce s-a şi întâmplat la 1 octombrie 1975, s-a pus pentru prima dată problema pictării bisericii. Cu toate acestea, abia în şedinţa din 20 aprilie 1975 a Consiliului parohial şi, respectiv, 5 mai 1975 a Adunării parohiale se hotărăşte ca prin contribuţia fiecărei familii să se strângă un fond destinat pictării bisericii. Totodată, s-a hotărât ca suma minimă cu care să contribuie fiecare familie să fie de 300 de lei.detalii...


Cartea veche bisericească ortodoxă
Deşi avem informaţii că au existat cărţi de cult a căror vechime era considerabilă, totuşi acestea nu s-au păstrat până astăzi. Astfel, ştim că biserica a avut în inventar o Evanghelie tipărită cu litere chirilice şi care cuprindea următoarea inscripţie: „Acum întâia tipărită întru a doua Domnie a Ţării Româneşti a Prea Înaltului Domn Ioan Grigore Ghica Voievod, iară cu Blagoslovenia şi toată cheltuiala a P.S. Kiril Neofit Kristianul Mitropolit a toate Ţării Româneşti şi Exarh a plaiurilor. Şi s-au tipărit cu scara şi după orânduiala celei greceşti a Sf. Mitropolit din Bucureşti la anul de la zidirea lumii 7288 de Barbul Bucureştianul Tipograful“.detalii...


Obiecte de cult ortodox
Parohia Ortodoxă Giarmata Vii, având o istorie relativ recentă, nu posedă obiecte de cult a căror vechime şi realizare să fie deosebite. Faptul că până în 1930 a fost filie a parohiei Ghiroda a făcut ca inventarul bisericii să fie sărac şi să se rezume la strictul necesar oficierii serviciilor divine. Nici după venirea preotului Filip Doboş lucrurile nu s-au schimbat, deoarece resursele au fost dirijate spre lucrările de construcţie şi apoi de definitivare a lucrărilor. Aşa se face că cele mai vechi obiecte datează din 1925, când de fapt începe să funcţioneze prima capelă din localitate. În acest an a fost cumpărat un chivot din lemn de brad având dimensiunile 100x30x50 şi având valoarea de 300 de lei. Din aceeaşi perioadă dateazăşi cununiile folosite la oficierea Sfintei Taine a Căsătoriei, care au fost donate de Traian Răduţ, valorând 20 de lei.detalii...


Preoţii şi slujitorii bisericii ortodoxe
1. Pop Ioan (1892-1908) – este primul preot despre care avem informaţii că a acordat asistenţă religioasă credincioşilor din Giarmata Vii. El a fost preot paroh în Ghiroda şi întrucât în perioada respectivă Giarmata Vii era filie a acestei parohii, el a fost cel care a oficiat sfintele slujbe şi pentru credincioşii din această localitate, deoarece aici nu exista nici o capelă în care să se oficieze serviciile divine.detalii...


Vizite canonice la biserica ortodoxă
Prima vizită canonicăefectuată în parohia Giarmata Vii a fost făcutăde Înalt Prea Sfinţia Sa Dr. Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului, în 8 octombrie 1967, când a fost târnosită biserica şi este dat hrisovul prin care este consfinţit acest act. Aceastăslujbăde sfinţire s-a datorat, în primul rând, părintelui Zorlenţan Gheorghe, care s-a îngrijit şi de terminarea lucrărilor la biserică.detalii...


Istoricul bisericii romano-catolice
Încă din anul 1806 locuitorii Überlandului aparţineau de Parohia RomanoCatolică din Giarmata fiind filialăa acesteia şi o lungăperioadă de timp nu au avut un lăcaş sfânt propriu, în care să celebreze Sfintele Liturghii în duminici şi sărbători. Primul preot despre care ştim că i-a deservit şi pe locuitorii dinÜberland a fost parohul Nátly Matei. Acesta a început să scrie din anul 1808 o cronică intitulată „Initia & Progressus Parochiae Gyarmatensis”, care începea cu evenimentele din anul 1730, când luase fiinţă parohia Giarmata. În 28 iunie 1839, un locuitor din Überland, pe nume Panner Anton, a solicitat Episcopiei să i se aprobe construirea unei cruci în sat, în faţa căreia să se oficieze liturghia, dacă, datorită condiţiilor meteorologice, credincioşii nu vor putea merge la biserică în Giarmata. În 1855 este închiriată o clădire de către Biserică pentru ca acolo să se oficieze sfintele slujbe pentru credincioşii care nu puteau merge la parohie. Într-un act păstrat în arhiva bisericii se menţionează că în 25 august 1900 capela este înzestrată cu doi prapori. În anul 1926 s-a hotărât ca locuitorii Überlandului să aibă parte anual de patru Sfinte Liturghii cu predică, care să fie oficiate în sala de la şcoală.detalii...


Arhitectura bisericii romano-catolice
Biserica romano-catolică din Giarmata Vii se înscrie din punct de vedere arhitectural în stilul neo-baroc. Nu are dimensiuni monumetale, aşa cum se întâmplă cu majoritatea bisericilor din localităţile învecinate; biserica se remarcă însă prin simplitate. Atrag atenţia o serie de frize, pilaştri şi cornişe ce se întrepătrund într-o spectaculoasă armonie, împodobind silueta turnului, care nici el nu are dimensiuni remarcabile. Biserica are formă de navă şi este construită din cărămidă arsă, zidurile având o grosime de 55 cm, fiind tencuită în elevaţie şi înconjurată la bază de un brâu puţin profilat. Biserica are o lungime de 17 m şi o lăţime de 8,20 m. Pe părţile laterale sunt amplasate câte două ferestre având 1,35 m înălţime şi 80 cm lăţime, iar în dreptul altarului câte un geam pe fiecare parte având dimensiunile de 1,80 m înălţime şi 60 cm lăţime. Sticla ferestrelor este împodobită cu simboluri creştine (cruci, potire), iar în exterior geamurile sunt împodobite cu frize simple. Acoperişul bisericii este simplu, în două ape, partea superioară ajungând până la baza geamului turnului bisericii.detalii...


Pagina <<<   1   2   3   >>>

inapoi | top

Oct 2017 Noiembrie 2017 Dec 2017
D L Ma Mi J V S
     
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
   
evenimente din viata satului...
evenimente religioase...
Acasa | Evenimente | Locatia | Primarie | Politie | Scoala | Gradinita | Biserica | Oficiu Postal | Dispensar


Giarmata Vii, Judet Timis, Romania, E-mail: info@giarmatavii.ro
© Copyright Giarmata Vii. Toate drepturile rezervate.

Acest site a fost realizat de Biserica Ortodoxa Giarmata Vii Überland.