Monografie Giarmata Vii Uberland / Scoala

Şcoala confesională germană romano-catolică
În cadrul unei comunităţi, şcoala reprezintă instituţia fundamentală, care garantează dezvoltarea respectivei aşezări. La început, locuitorii din Überland, pe lângă multe alte neajunsuri, nu au beneficiat nici de o şcoală proprie, iar cei care au dorit să-şi trimită copiii la şcoală erau nevoiţi să îi ducă în localităţile învecinate, cel mai probabil în Giarmata. În anul 1847 erau 18 copii de vârstă şcolară, iar în 1851 erau 25 de copii ce aveau vârsta necesară pentru a urma cursurile şcolii, însă abia în anul 1855 a fost deschisă şcoala, într-o clădire particulară închiriată. Localul şcolii a fost pus la dispoziţie de viticultorul Zenzer Nikolaus, care avea cea mai mare casă şi care a pus la dispoziţie o cameră în care să se desfăşoare cursurile.detalii...


Şcoala romānească de stat
Din informaţiile care ni s-au păstrat, reiese clar faptul că românii nu au ezitat la început să-şi ducă copiii la scoala confesională germană. Mai mult românii s-au implicat în rezolvarea tuturor problemelor legate de şcoală, dovedindu-se astfel o bună înţelegere între locuitorii din Überland indiferent de etnie. După Marea Unire dorinţa de afirmare a identităţii naţionale a făcut ca aceştia să nu se mai mulţumească să-şi trimită copiii la şcoala germană şi au început să facă demersurile necesare pentru înfiinţarea unei şcoli româneşti. Astfel, în anul 1920 ei cer autorităţilor să li se înfiinţeze o şcoală separată. Din anul 1924 elevii români aveau posibilitatea să studieze în cadrul şcolii confesionale şi limba română.detalii...


Şcoala mixtă - partea I
În anii celui de-al Doilea Război Mondial, datorită problemelor ridicate de război, nu mai funcţionează două şcoli, ci numai una sub îndrumarea învăţătorilor care au funcţionat la şoala românească. Desigur, această nouă organizare nu era pe placul populaţiei germane, lucru dovedit şi de faptul că în primul an al funcţionării şcolii mixte nici un elev german nu a urmat cursurile şcolii. Observăm însă că în anii următori numărul acestora a crescut pentru ca apoi din nou să nu mai meargă nici un elev german la şcoala mixtă. Raportat însă la numărul total al elevilor observăm că majoritatea covârşitoale a acestora sunt români. Trebuie amintit şi faptul că elevii germani au beneficiat de predarea limbii germane chiar şi în aceste condiţii:detalii...


Şcoala mixtă - partea a II-a
Referitor la numărul celor care frecventau cursurile şcolare, în primul an şcolar 1925, au fost înscrişi 25 de elevi. Cu siguranţă că numărul celor care ar fi trebuit să meargă la şcoală era mult mai mare, însă condiţiile grele de viaţă şi dezinteresul părinţilor faţă de şcoală a făcut ca un număr important de copii să nu frecventeze cursurile. În anii următori, numărul elevilor a fost în continuă creştere datorită modificărilor demografice, dar şi a schimbării atitudinii oamenilor faţă de procesul instructiv- educativ.detalii...


Şcoala mixtă - partea a III-a
În 1977 este dat în folosinţă noul edificiu al şcolii, deoarece vechea clădire nu mai putea face faţă afluxului crescând de elevi. Acest lucru este uşor de înţeles dacă ţinem seama de faptul că populaţia era în continuă creştere. Edificiul actual are două nivele, având opt săli de clasă şi un laborator, o sală pentru bibliotecă, cancelarie, biroul directoratului şi secretariatul. Şcoala este prevăzută cu teren pentru sport şi are toate utilităţile necesare desfăşurării în bune condiţii a procesului instructiv-educativ. Noua şcoală s-a ridicat cu sprijinul comunităţii locale şi prin implicarea directorului din acea perioadă, Constantinescu Ştefan.detalii...


Şcoala mixtă - partea a IV-a
De-a lungul timpului, la această şcoală au fost peste o sută de învăţători şi profesori. La început era câte un singur învăţător care îndeplinea şi funcţia de director al şcolii. În istoria de 81 de ani a şcolii române din Giarmata-Vii au fost 14 directori:detalii...


Grădiniţa din Giarmata Vii - partea I
Grădiniţa este locul unde copilul se desprinde prima dată din braţele mamei şi rămâne cu educatoarea şi cu ceilalţi copii, pentru a explora o lume nouă lui. Educaţia unui copil trebuie să înceapă în grădiniţă, deoarece aici, prin metode pedagogice adecvate, i se deschide o nouă perspectivă a vieţii. Numai într-un cadru organizat şi sub îndrumarea unui personal calificat copiii pot începe să descopere tainele cunoaşterii, să-şi dezvolte simţul apartenenţei la un grup şi să-şi descopere diferite aptitudini.detalii...


Grădiniţa din Giarmata Vii - partea a II-a
În arhiva grădiniţei din Giarmata Vii s-au păstrat numai statisticile cu copiii care au urmat cursurile grădiniţei începând cu anul 1983. Aceste statistici relevă faptul că numărul copiilor a fost constant, anual fiind înscrişi în jur de 60 de preşcolari. Numărul cel mai mare de preşcolari s-a înregistrat în anul 1987-1988, când au fost 71 de copii. După anul 1992 se înregistrează o mică scădere a efectivului de preşcolari şi, cu mici fluctuaţii, aceasta s-a menţinut până în prezent la nivelul de aproximativ 50 de copii, cu excepţia anilor 2002-2005, când se observă o scădere, după care numărul acestora va creşte din nou, ajungând la media anilor anteriori:detalii...


inapoi | top

Oct 2017 Noiembrie 2017 Dec 2017
D L Ma Mi J V S
     
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
   
evenimente din viata satului...
evenimente religioase...
Acasa | Evenimente | Locatia | Primarie | Politie | Scoala | Gradinita | Biserica | Oficiu Postal | Dispensar


Giarmata Vii, Judet Timis, Romania, E-mail: info@giarmatavii.ro
© Copyright Giarmata Vii. Toate drepturile rezervate.

Acest site a fost realizat de Biserica Ortodoxa Giarmata Vii Überland.