Monografie Giarmata Vii Uberland / Biserica ortodoxa

Istoricul bisericii - partea I
Documentele care s-au păstrat atestă că în Giarmata Vii nu a existat nici un lăcaş de cult ortodox până în 1925. Românii care locuiau aici erau toţi de religie ortodoxăşi erau nevoiţi să meargă la biserica din Ghiroda pentru a asista la serviciile liturgice. Aceasta era singura biserică ortodoxă din împrejurimi, întrucât atât comuna Giarmata, cât şi Dumbrăviţa (Újszentes) aparţineau de biserica ortodoxă din Cerneteaz. Astfel, preoţii din Ghiroda acordau asistenţă religioasă celor din Giarmata Vii, lucru relevat şi de registrele de stare civilă care dovedesc că localitatea Überland aparţinea de parohia Ghiroda încă din 1815. Demn de remarcat este faptul că, deşi Ghiroda se afla la o distanţă de aproximativ 4 km, majoritatea creştinilor frecventau slujbele divine, iar cei ce nu puteau merge aşteptau pe cei ce participau la slujbe să se întoarcă deoarece „nimeni nu mănâncă până nu sosesc cu anafora de la biserică“.detalii...


Istoricul bisericii - partea a II-a
După înălţarea bisericii au fost instalate în turn cele două clopote, care la început au fost aşezate pe un stativ în cimitir, iar după amenajarea paraclisului au fost montate în curtea şcolii. Cele două clopote au fost turnate la firma Novotny din Timişoara şi nu au fost rechiziţionate de austro-ungari, aşa cum s-a întâmplat în cazul altor biserici din Banat. Clopotele ce erau rechiziţionate erau topite şi din materialul rezultat se turnau tunuri pentru război.detalii...


Istoricul bisericii - partea a III-a
Lucrări mult mai ample încep odată cu venirea preotului Teodor Pliţcu, în anul 1953, când se bate scândura pe boltă, se pun uşile şi ferestrele din lemn. Începând din acest an, toate slujbele se vor ţine în sfânta biserică, credincioşii din Giarmata Vii văzându-şi dorinţa împlinită după cincisprezece ani de la zidirea sfântului lăcaş. Începând de acum, numărul credincioşilor va creşte tot mai mult, în special datorită stabilirii în localitate a numeroase familii din sate mai îndepărtate. Acest fapt se oglindeşte şi în lucrările ce se realizează la sfânta biserică.detalii...


Istoricul bisericii - partea a IV-a
În 1966 au fost confecţionate scaunele din biserică, iar în 1967 vor fi demarate lucrările de tencuire exterioară a bisericii. Lucrarea a fost încredinţată cooperativei meşteşugăreşti din Bencecul de Jos şi a costat 26.257 de lei, la care s-au adăugat costurile materialelor necesare, respectiv varul, cimentul şi nisipul care fuseseră cum-părate de parohie anterior şi nu intrau în suma amintită. Reuşind în felul acesta să termine majoritatea lucrărilor la biserică, exceptând pictura, conducerea parohiei a hotărât să fie invitat Înalt Prea Sfinţitul Dr. Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului, pentru a fi oficiată slujba de sfinţire a bisericii. Prea Sfinţitul Părinte efectuează în 8 octombrie 1967 prima vizită canonică din istoria parohiei Giarmata Vii, săvârşind slujba de sfinţire a bisericii. Tot cu această ocazie se semnează hrisovul prin care este schimbat şi hramul bisericii din Sfântul Mare Mucenic Dimitrie (26 octombrie) în Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie), hram care este păstrat şi astăzi. În felul acesta seîndeplineşte o veche dorinţă a locuitorilor din Giarmata Vii, consfinţindu-seîntr-un fel eforturile lor pentru ridicarea acestui impresionant lăcaş.detalii...


Istoricul bisericii - partea a V-a
Eforturile conducerii parohiei s-au îndreptat din acest moment spre demararea lucrărilor de pictare a bisericii. În 16 aprilie 1978 preotul paroh Ilie Stoca prezintă consiliului parohial devizul pentru pictarea bisericii, care fuse-se întocmit de pictorul Petru Iacobescu. Devizul preciza că lucrările vor costa 85.000 de lei, la care se adăuga suma de 7.000 de lei pentru aureolele poleite cu schlagmetall, precum şi un premiu acordat pictorului executant reprezentând 10% din valoarea lucrării, în cazul în care Comisia de recepţie definitivă considera că lucrarea merită a fi premiată. Consiliul parohial aprobă devizul şi astfel sunt înaintate actele necesare Consiliului Arhiepiscopesc, care vor fi aprobate în data de 21 aprilie 1978. În şedinţa Comisiei de pictură bisericească a Administraţiei Patriarhale din 13 octombrie 1978 a fost avizat favorabil devizul lucrărilor de pictură de la biserica parohiei Giarmata Vii, prin actul nr. 12964/1978, aceasta fiind obligată să organizeze licitaţia la care să participe cel puţin cinci pictori cu calificativul corespunzător categoriei parohiei, din care apoi să se aleagă pictorul căruia să i se încredinţeze lucrarea. Ca urmare, consiliul parohial a trimis invitaţii mai multor pictori, fiind specificat în fiecare din aceste invitaţii că lucrarea trebuia executată în frescă, pe o suprafaţă de 444 m², iar valoarea acesteia era de 85.000 de lei. La licitaţia care urma să aibă loc în 11 februarie 1979 au fost invitaţi pictorii: Victor Jurca, Gheorghe Ciobanu, Ioan Căzilă, Vasile Muntenu, Nicolae Popescu, Dan Căceu şi Ieremia Profeta. Oferte au mai fost primite şi de la pictorii Guriţă State şi Negoi Victor.detalii...


Istoricul bisericii - partea a VI-a
Încă înainte de terminarea picturii, în 2 iunie s-a înaintat Arhiepiscopiei o cerere pentru întocmirea documentaţiei necesare în vederea pardosirii bisericii cu plăci de marmură. Devizul iniţial prevedea ca lucrarea să coste 56.310 de lei, bani daţi în totalitate din veniturile proprii ale bisericii. Lucrarea a fost efectuată în anul 1980 de Lupuţ Mihai în bune condiţii, în felul acesta definitivându-se lucrările de finisare a bisericii. În 1981 este împrejmuităbiserica cu gard din sârmăşi stâlpi de beton, lucrarea costând 21.060 de lei.detalii...


Istoricul bisericii - partea a VII-a
În 2003, este refăcută pictura din tinda exterioară, precum şi icoana hramului, Naşterea Maicii Domnului, de pe frontonul tindei şi cele ale Apostolilor Petru şi Pavel de pe peretele frontal al bisericii. Pictura a fost realizată de către pictorul Dan Mănăstireanu. Lucrările au costat 15.000.000 de lei, fiind realizate prin donaţia familiei Lombrea Silvius şi din fondurile parohiei.detalii...


Arhitectura bisericii
În secolul al XVII-lea, în întreaga Europă, s-a răspândit stilul baroc, provenit din Italia, fiind o dezvoltare artistică a stilului renascentist, dar având şi o tentă decadentă. Influenţa acestui stil începe să se facă simţităşi în Banat, încă din această perioadă, răspândindu-se mai mult în secolul al XVIII-lea şi influenţând mai ales construcţiile bisericeşti. La început s-a înregistrat o rezervă din partea populaţiei autohtone faţă de stilul baroc, deoarece stilul bizantin a fost predominant în Banat până în secolul al XVIII-lea. Influenţele baroce încep să se resimtă după războaiele turco-austriece de la sfârşitul secolului al XVII-lea, în timpul cărora populaţiile venite cu turcii din centrul şi vestul Europei, aduc şi în Banat noile tendinţe occidentale. Introducerea acestui stil are loc, mai întâi, în satele care au făcut parte din Regimentul de graniţă româno-bănăţean, de unde apoi s-a răspândit în întregul Banat. Colonizările habsburgice, începute în 1717 şi desfăşurate în trei etape, au fost, de asemenea, un sprijin pentru răspândirea barocului154. Populaţiile aduse în Banat şi-au păstrat obiceiurile şi în ceea ce priveşte lăcaşurile de cult, astfel că, treptat, barocul a devenit stilul predominant.detalii...


Pagina 1   2   >>>

inapoi | top

Nov 2017 Decembrie 2017 Jan 2018
D L Ma Mi J V S
         
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
           
evenimente din viata satului...
evenimente religioase...
Acasa | Evenimente | Locatia | Primarie | Politie | Scoala | Gradinita | Biserica | Oficiu Postal | Dispensar


Giarmata Vii, Judet Timis, Romania, E-mail: info@giarmatavii.ro
© Copyright Giarmata Vii. Toate drepturile rezervate.

Acest site a fost realizat de Biserica Ortodoxa Giarmata Vii Überland.