Monografie Giarmata Vii Uberland / Istoricul localitatii

Istoricul localităţii - partea I
Localitatea Giarmata Vii a evoluat în strânsă legătură cu comuna Giarmata, de care a aparţinut din punct de vedere administrativ şi de unde au venit primii locuitori ai acestei aşezări. Momentul înfiinţării acestei localităţi nu ne este pe deplin edificat de documentele vremii, cert este însă faptul că între cele două localităţi există o legătură strânsă.detalii...


Istoricul localităţii - partea a II-a
În noua situaţie rezultată, Carol al VI-lea dispune, în septembrie 1720, popularea regiunii Banatului cu colonişti germani. În acest scop, este trimis la faţa locului un fost ofiţer al serviciului de transport, Iohann Albrecht Craussen. În urma constatării situaţiei existente, Craussen propune colonizarea în satul Iarmata, cum era numită atunci localitatea, pentru început cu 100-120 familii de colonişti. Administraţia regiunii Banatului este de acord cu această acţiune deoarece exista aici perspectiva dezvoltării unei înfloritoarecolonii.detalii...


Istoricul localităţii - partea a III-a
În 1911, datorită procesului de maghiarizare demarat de autorităţile austro-ungare, este schimbată denumirea localităţii din Überland înKisgyarmatpuszta, denumire ce are o semnificaţie similară cu cea anterioară.detalii...


Istoricul localităţii - partea a IV-a
În 1922, locuitorii numeau această aşezare Iberlont. Se pare că atunci aveau un izlaz, la 600 m de localitate şi care, a fost apoi mutat în urma reclamaţiilor făcute de locuitori, deoarece nu a existat nici un drum de acces spre acest teren. În urma reformei agrare, sunt împroprietăriţi cu câte trei iugăre din moşia grofului Manasie din Murani, un număr de 99 de persoane, din care 48 erau şvabi, 47 români şi 4 maghiari. De asemenea, este dat în folosinţă izlazul de 150 iugăre (86,34 ha) care valora 255.250 lei. Izlazul, pe care s-au aflat două fântâni, era împărţit astfel: 137,8 iugăre erau folosite ca păşune, iar 12,8 iugăre erau destinate ca teren arabil; au mai fost date în folosinţă 8 iugăre ca lot zootehnic şi 12 iugăre pentru plante furajere, iar 9 iugăre pentru cositul fânului. Actul de împroprietărire a acestui teren este eliberat în data de 30 mai 1927. Populaţia, la această dată, după toate probabilităţile era destul de numeroasă, întrucât aveau în proprietate 160 cai, 273 vaci, 14 oi şi 591 porci. În 1935 se plantează pe acest izlaz 400 de salcâmi, având în mijloc o fântână, creându-se astfel un umbrar pentru animale.detalii...


Istoricul localităţii - partea a V-a
În urma reformei agrare din 1945, aproximativ 90 de familii primesc pământ, completându-se, astfel, cele 3 iugăre primite în 1921 cu diferenţa de până la 5 ha. De acum, mulţi localnici vor fi angajaţi la întreprinderile din Timişoara, astfel că starea materială a acestora se îmbunătăţeşte, determinând şi o creştere numerică a populaţiei, întrucât legătura cu oraşul era uşor de realizat cu ajutorul trenurilor care circulau pe ruta Timişoara-Radna, în sat stabilindu-se numeroase familii care făceau naveta la Timişoara.detalii...


inapoi | top

Oct 2017 Noiembrie 2017 Dec 2017
D L Ma Mi J V S
     
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
   
evenimente din viata satului...
evenimente religioase...
Acasa | Evenimente | Locatia | Primarie | Politie | Scoala | Gradinita | Biserica | Oficiu Postal | Dispensar


Giarmata Vii, Judet Timis, Romania, E-mail: info@giarmatavii.ro
© Copyright Giarmata Vii. Toate drepturile rezervate.

Acest site a fost realizat de Biserica Ortodoxa Giarmata Vii Überland.